De lângă mine

Un răspuns ca o dezamăgire

Am fost acuzată că sunt prea visătoare pentru vremurile și țara în care trăiesc. Totul a pornit de la postul anterior, cel cu fericirea. Cineva îmi spune că în bucătăria aia minusculă era un bătrân care mânca pâine prăjită pentru că avea gastrită sau își lua pastilele, nicidecum un om sănătos și fericit.

Continue Reading
Iubirea și capriciile sale

Când dorul nu doare

Nu ar trebui să ne îngrijoreze momentele în care ni se face dor de ceva sau de cineva. Și nici nu ar trebui să luăm dorurile ca pe o povară prea mare. Trebuie să ne bucurăm că avem oameni și locuri pe care le iubim și care ne trezesc emoții și doruri până la următoarea revedere. Ce ar fi viața dacă nu am avea la cine să ne gândim și să visăm? Și dacă am avea, ce ar fi viața dacă nu am mai simți nimic pentru oamenii care ne iubesc și locurile frumoase?

Continue Reading