Și când mă gândesc că există oameni atât de singuri încât le țiuie urechile de atâta liniște, încât uită cum le sună propria voce, cum le arată fața când râd… Și oameni care îmbrățișează doar goluri și forme fantomatice, oameni cu
Category: Uncategorized
O toamnă în Porto
Și am închis și ultima ușă a celei din urmă camere de hotel, ultima hartă încărcată în telefon. În seara asta vom urca pentru ultima oară cele 38 de trepte de lemn care se termină în micuțul hol cochet cu șemineu alb. Fix ca în