Deja e vremea de “Septembire, luni”? M-am surprins la un apus de soare că nu mai știam de trăiesc o vară sau o toamnă. Mi se mai întâmplă uneori, fie și pentru câteva secunde, să mă pierd între două lumi, să nu mai știu de e trecut sau prezent, dacă mă trezesc în vreun pat de hotel ori în patul ce-mi este cel mai cunosc din lume. Sau de pildă acum, când îmi văd de treabă la biroul de lângă fereastră și aud copiii de afară. Nu mai știu de mă aflu aici, în casa mea ori în camera copilăriei mele. Așa cum mă trezesc în unele dimineți buimacă și nu-mi dau seama de e luni ori sâmbătă. Am darul ăsta de a mă transpune cu foarte mare ușurință în amintiri și timpuri.

La amurgul ăsta portocaliu la care am fost martoră, am avut aceeași senzație de confuzie. Să fi fost toamnă? Sau încă vară? Și dacă e vară, de ce mă surpinde atât de mult vântul ăsta care aduce cu sine miros de gheață și nori de culoarea prunelor coapte? Și ce-i cu ora asta timpurie la care întunericul coboară ca o pânză cernită peste oraș? În ultima vreme, tot mai multe stoluri de ciori trec prin dreptul ochiului de geam croncănind a frig și cenușiu, cu aripile lor ce mereu poartă amenințarea morții și previziunea nopților lungi.

Negreșit că e toamnă…Oricât de albastru ar fi cerul ăsta amăgitor, oricât de verde ar fi pădurea…

7 thoughts on “Să fie încă vară?”

  1. Ah, cât de bine se potrivește melodia cu toate cele din jur!
    Frumos mai mânuiește clapele Igor Krutoy 🙂
    Mă bucur că l-am descoperit, merge perfect cu serile de septembrie și un pahar de vin.

  2. Pentru mine vara dureaza atat cat tine si vacanta. Cand incepe serviciul e deja toamna.
    Toamna in suflet, caci regretul terminarii concediului e mare. Si vara asta a fost atat de frumoasa, dar atat de scurta…
    Inca sunt 30 de grade si putem purta hainute subtiri de vara. Doar asta ne-a mai ramas.
    Toamna pare un anotimp al naibii de serios. Anotimpul deciziilor marete. 😀

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

%d bloggers like this: