Toată lumea vorbește despre cât de înălțătoare este iubirea, despre cât de mult îți transformă sufletul și ochii, dar nimeni nu spune că iubirea este singura care te poate îngenunchia și aduce la disperare. Singura care te poate coborî la fel de jos cum te-a urcat.

E îngrozitor când iubirea devine un călcâi al lui Ahile, când îți anihilează toate puterile și acționează asupra minții și a inimii asemeni unui drog. E îngrozitor să fii puternic în toate și să nu poți rezista unui singur sentiment. Să ții piept bolilor, gândurilor negre, foamei, frigului, durerii de măsele, dar când vine vorba de iubire, să te topești sub flacăra ei și să devii ne-tu.

Iubirea te transformă de nu te mai recunoști. Iubirea te face vulnerabil, te supune, te lasă să plângi de neputință și neiertare, ca mai apoi să ierți ce era de netrecut. Iubirea te ține prins în relații distructive, îți întoarce și celălalt obraz pentru încă o lovitură, ochiul pentru încă un pumn. Îți golește creierul de toate gândurile coerente și pune în locul lor promisiuni goale și fobii.

Și niciodată nu ești mai vulnerabil ca atunci când iubești. Atunci te faci de râs și acționezi ca un nebun. Cei mai slabi nu-i rezistă și se aruncă de pe primul pod ieșit în cale sau înnebunesc din prea multă iubire.

Iubirea e ca un medicament cu reacții adverse: îți provoacă greață și slăbește inima. Scoate din tine tot ce e mai uman și vulnerabil și mai apoi te trimite să defilezi cu toate aceste slăbiciuni prin fața celor care nu o cunosc, te expune cu rănile deschise. Și cei care nu au iubit vreodată devin călăi.

În numele ei, te lași scuipat și mai apoi mângâiat, te lași alintat și alungat. Revii în numele iubirii, implori, accepți violența și toate bălăriile care-ți destabilizează echilibru. Iubirea te aduce la sinucidere și disperare. Iubirea e un drog, nici tu nu te mai recunoști când o trăiești. Iubirea te transformă în tot ce ai văzut la alții și ai urât, îți mutilează personalitatea și te transformă.

Iubirea trece prin tine ca un uragan și în urma ei nu mai poți rămâne la fel. Când iubești nu poți alege între a fi ce-i perfect și a fi ce ești când iubești.

4 thoughts on “Iubirea nu e doar bine”

  1. cred că nu se vorbeşte prea mult despre suferinţă pentru că oamenii vor mai degrabă să trăiască sentimentele frumoase. sau măcar să le descopere prin cuvinte. fiecare om a suferit măcar o dată în viaţă. scoaterea suferinţei la lumină cred că mai rău împovărează sufletul.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

%d bloggers like this: