Niciodată nu vom putea fugi de iubire, în ciuda mulților kilometri călătoriți cu trenul sau cu avionul, departe de omul pe care îl iubim. Oricâte străzi, orașe sau mări am pune între noi, oricât de departe ne-am muta, o facem cu mâna goală și sufletul plin. Ca o ironie, iubirea de care încercăm să ne lepădăm crește direct proporțional cu drumul până la cel lăsat în urmă.

Schimbăm numărul străzii, locul de muncă, mobila, cercul de prieteni și năzuim că odată cu această primenire să ne debarasăm și de iubire. Sperăm că a rămas în patul pe care l-am împărțit, în ultima melodie pe care am ascultat-o împreună sau în dosul ușilor închise.

Purtăm acele sentimente în noi asemenea unor umbre, și nu știm că dacă vrem să ne lepădăm de ele, nu trebuie să schimbăm orașul ori casa, ci sufletul.

Într-o bună zi, acea iubire hăituită va pleca singură, fără să ne anunțe. Și ne trezim că ne privim în oglindă dar nu mai vedem ochii încercănați și înroșiți de nesomn și lacrimi; că putem vorbi cu prietenii la telefon despre relații fără să mai simțim nodul în gât și durerea în piept.

Și uite așa, într-o oarecare joi sau sâmbătă, ne găsim absolut întâmplător, fie când mergem la serviciu sau la o petrecere, în fața omului de care am fugit cu atâta înverșunare. Nu oarecum ci cu spaimă în suflet că am putea muri de amintirea unei iubiri. Oare nu știm că din amintiri nu se moare, așa cum nici nu se poate trăi din ele?

Așteptăm în zadar ca furtuna din noi să ne ia pe sus și să ne arunce din înalt, zdrobindu-ne de trecut. Apoi ne privim sufletul și nu găsim urmă de vânticel acolo, darămite furtună. Nici iubirea nu mai e. A plecat, eliberându-ne… atunci când am devenit conștienți de viața noastră, de independența și fericirea pe care le-am purtat tot timpul cu noi, dar pe care nu le vedeam din cauza ei…a amintirii unei iubiri.

sursa foto

2 thoughts on “Amintirea unei iubiri”

  1. Este o vorba: “Ochii care nu se vad, se uita!” Este adevarat! Intervine uitarea de moment. Iti poti continua viata, exact cum spui tu, sa iesi in oras cu prietenii sau sa vorbesti la telefon despre relatii fara a avea un nod in gat. Dar… daca intr-o zi vei reintalni persoana fata de care ai nutrit sentimenete de iubire, sigur vei avea un nod in gat, inima iti va batea mai repede, iar placerea revederii va fi mare. Este posibil ca eu sa fiu o romantica incurabila?

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

%d bloggers like this: