Pseudo-jurnal

Cel mai acasă nu e într-o casă

Și-am întâlnit atâția oameni nefericiți, care caută un loc fericit în care să-și înfigă adânc rădăcinile. Oameni debusolați și singuri, înstrăinați de părinți și de alte suflete cu care să împartă reușitele ori facturile, oameni învățați cu chiriile și paturile noi, mai ceva decât cu spălatul pe dinți. Oameni care nu leagă nimic pe unde …

Continuare
Iubirea și capriciile sale

Rupturile sunt definitive

Pentru mine, despărțirile sunt foarte serioase. Nu profit de ele și nu le întorc ca amenințări și arme de șantaj. Pentru mine, despărțirile sunt aidoma sensurilor unice- fără rost de întoarcere. Când vine vorba de separare, eu știu una și bună: că s-a terminat definitiv! Anulez toate legăturile dintre noi și nu-mi fac iluzii. Nu …

Continuare
Iubirea și capriciile sale

Iubirea nu e doar bine

Toată lumea vorbește despre cât de înălțătoare este iubirea, despre cât de mult îți transformă sufletul și ochii, dar nimeni nu spune că iubirea este singura care te poate îngenunchia și aduce la disperare. Singura care te poate coborî la fel de jos cum te-a urcat. E îngrozitor când iubirea devine un călcâi al lui …

Continuare
Lepşe

Promovarea bloggerilor începători sau Liebster Award

După zece 13 zile i-am găsit și eu un final articolul despre Liebster Award. Trebuie să recunosc că am auzit pentru prima dată de Liebster Award la Ruxandra. Și tot ea a fost cea care m-a nominalizat și pe mine să răspund la cele 11 întrebări. Am făcut-o cu plăcere și-i mulțumesc că mi-a oferit …

Continuare
Pseudo-jurnal

Nu poți fi sigur pe tine cu încrederea altuia

Întotdeauna m-au speriat incertitudinea și necunoscutul. Din cauza lor mi-am domesticit trăirile și visele, mi-am permis mai puțin, am iubit cu teama de sfârșit, am privit cu neîncredere viitorul, și cu aceeași neîncredere spre mine. Mereu m-a speriat necunoscutul, poate nu la fel de mult ca incertitudinea.

Continuare
Lepşe

50 de nuanțe ale mele

Acum vreo două săptămâni, Fata naivă m-a provocat să scriu un articol, așa ca o listă, despre mine. M-am blocat adesea la vreun număr impar sau m-am încâlcit în ideile și gândurile proprii de lăsam totul și mă întorceam în mine să mă (re)cunosc. Am scos 50 de idei (m-am străduit să fie nespuse și nescrise pe blog) despre cum sunt eu. Multe sunt laconice și trebuie dezvoltate, dar toate mă definesc.

Continuare
Iubirea și capriciile sale

Colecționarii de sentimente

Există oameni atât de egoiști încât nu renunță la absolut nimic. Vor să păstreze totul, fie că e vorba de farfurioare și cești desperecheate sau de sentimente nocive. Unii colectează pantofi demodați, borcane goale și fiare de călcat defecte, alții prelungesc această obsesie în interior și pitesc prin colțurile sufletului, sub pat sau în biblioteci, te miri ce frici și neîmpăcări- cu vecinii sau mama, ori mai rău, cu ei înșiși. Nu aruncă niciun capăt de ață și nu dau nimic uitării: nici trecutul, nici amintirile, nici resentimentele și nici regretele.

Continuare
Pseudo-jurnal

Codul meu de bare

Ruxandra m-a provocat să-mi scanez și să-mi traduc codul meu de bare. Dacă aș avea unul. 21 de cuvinte, care să nu aibă nicio legătura unele cu altele, dar în același timp, toate să fie legate de mine, de ceea ce sunt. Codul meu de bare începe cu iubire. Panică nesiguranță Dumnezeu cuvinte rochie primăvară parfum oameni fereastră

Continuare