Când un om sănătos se îmbolnăvește ca din senin sau mai rău, moare la fel de neașteptat, lumea începe să caute cu inima strânsă cauza nenorocirii. Și nu cred că se caută explicații pentru bolile și morțile subite din răutate sau din dorința de senzațional, ci din teamă. Cei sănătoși cu frica de boală și sfârșit își pun toate speranțele în acele dovezi pe care le găsesc chiar și acolo unde nu există pentru că acestea reprezintă singura diferență între el și bolnav.

 Când moare un om la 30 de ani, te gândești la tine pentru că ești îngrozit de ideea că într-o zi te vei trezi și tu bolnav de ciroză, în ciuda faptului că nu pui gura pe alcool și mănânci sănătos. Și te vezi pe aceeași treaptă cu el. Nu mai ai nicio garanție că vei ajunge la 80 de ani dacă cel de-o seamă cu tine s-a stins așa devreme, cu toate că părea un om sănătos.

Și când apare un zvon că de fapt bolnavului, în ciuda tinereții sale și a chipului de om bun și cuminte, îi cam plăcea alcoolul cu multe grade, parcă toate temerile se evaporă. Ai găsit motivul care face diferența între viață și moarte, între tine și el.

În astfel de cazuri te agăți de orice scuză care să traseze o linie între sănătate și boală: genetica, stilul de viață, stresul, problemele, ghinionul, destinul….Și vezi acel motiv ca pe un răspuns la întrebarea “de ce a murit din senin?” și în același timp acest răspuns te eliberează de temeri: “aaa, păi de asta a murit, că era prea stresat”. “Eu nu sunt, la mine viața este armonie și ciripit de păsărele. Eu nu sunt obez deci arterele mele nu mă vor trăda când mi-o fi lumea mai dragă.”

Și în astfel de gânduri nu e vorba de superioritate ci de instinctul de supraviețuire…

4 thoughts on “Oamenii vor să trăiască”

  1. Sincer, pe mine ca cam deranjeaza cautatul cauzelor cu orice pret, indiferent de lucrul mai rau sau mai bun de care auzim in jurul nostru. Poate ca e vorba, asa cum zici tu, de instinctul de supravietuire, dar eu zic ca e vorba si de multa rautate, mai ales ca auzi ca o fata/femeie a fost violata, agresata, lovita sau ucisa si nu reusesti decat sa dai vina pe ea, ca deh, ea a cautat-o, ca cine a pus-o sa o ia pe drumul ala, sa intre in contact cu persoana aia, sa poarte bijuterii la ea etc etc.
    In societatea noastra, nimeni nu da vina pe agresor, ci pe victima. Sa-ti dau un exemplu in acest sens. Acum cateva luni mi s-a furat o carte de la serviciu. O carte care costa 80 de lei. Cine a fost de vina in opinia tuturor? Eu, ca am mi-am lasat cartea acolo. Actul in sine, hotia, nu a deranjat pe nimeni.

  2. Eu cred că cei mai mulţi nu vor să trăiască, ci mai degrabă vor să se fofileze prin viaţă sperând că nimic din ce vor face nu va avea urmări pe care ei nu le doresc.

  3. degeaba te agati de diverse motive , de fapt daca e sa fie asa .. nu e din cauza ca ai fumat 100 de ani sau ca nu ai fumat deloc . Sunt oameni care au mancat numai porcarii tota viata si s-au inecat in tutun si alcool dar traiesc bine mersi si la 90 de ani .

  4. evident ca imi doresc sa traiesc multi ani… dar mai ales imi doresc sa-mi fie anii frumosi… si asta indiferent de numarul lor…
    boala… ma insplaimanta… asa e clar… dar lipsa dragsotei ma ucide… asa ca… traiesc iubind… si incercnd sa aduc zambet celor de langa mine… in asta imi gasesc sensul vietii…

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

%d bloggers like this: