De lângă mine

Relaţii speciale

Cu unii oameni stabileşti o legatură care ţine mai mult de al şaselea simţ. Ca şi în dragoste, trebuie să fii compatibil cu cei pe care ţi-i doreşti de prieteni. Oricât de mult ai vrea să te apropii de cineva, să-l placi, pur si simplu nu poţi. Chiar dacă nu a greşit cu nimic, ba din contra, e un om bun, nu poţi face să dispară bariera invizibilă care nu-l lasă să se apropie de sufletul tău…Oricât ţi-ai dori să te apropii sufleteşte de acel om, să-l laşi să-ţi cunoască toate tainele, pe care să-l îmbrăţişezi cu toată fiinţa şi pe care să-l pupi fără reţinere în semn de mulţumire pentru cele mai mici fleacuri, nu există compatibilitatea, la fel ca în dragoste.

Ce noroc că există o lege nescrisă care echilibrează fiecare acţiune, astfel golul din viaţa noastră pe care nu-l pot ocupa anumite persoane, este umplut de altele. Poate nu sunt cei mai frumoşi oameni, nu sunt bogaţi şi fac multe greşeli, la fel ca noi, dar ne place de ei. Ăia ajung să devină prietenii cei mai buni.

Din fericire, cu ei nu trebuie să ne străduim prea mult pentru a le găsi un teritoriu pe harta inimii noastre. Pur şi simplu stabilim cu acei oameni, de la prima întâlnire, o legătură dincolo de cuvinte şi gesturi. Ajunge să ne placa de ei, să nu ştim de unde anume vine acest soi de simpatie. Dacă ar exista acest sentiment, s-ar numi prietenie la prima vedere. Şi numai gândul la ei ne încălzeşte sufletul, pe ei îi îmbrăţişăm fără să păstrăm o oarecare distanţă şi în prezenţa cărora nu ne este jenă să ne arătăm unghiile cu oja sărită ori să ne îmbrăcăm în pantaloni scurţi deşi picioarele nu au mai fost epilate de două săptămâni. Sunt acei oameni deveniţi atât de intimi încât legăturile de sânge pălesc în faţa unor astfel de relaţii. Devin membri ai familiei, care nu au nevoie de invitaţii la masă şi nici de permisiunea noastră pentru a merge pe balcon să fumeze o ţigară.

Cu unii oameni avem norocul să creăm doar legăminte sufleteşti, fără a avea în comun nici măcar o celulă. Astfel de oameni sunt mai importanţi decât anumite rude, deoarece legăturile dintre suflete sunt mai puternice decât cele de sânge. Devin mai importanţi decât mătuşa aia care ne vizitează doar de Crăciun ori decât tatăl care ne-a abandonat şi ne trimite o felicitare doar de ziua noastră. Pe acei prieteni îi iubim şi preţuim necondiţionat, la fel de mult cum ne iubim mama, tata ori fraţii, chiar şi în lipsa unei legături familiale fizice.

Tagged , , , ,

9 thoughts on “Relaţii speciale

  1. ” Oricât ţi-ai dori să te apropii sufleteşte de acel om, să-l laşi să-ţi cunoască toate tainele, pe care să-l îmbrăţişezi cu toată fiinţa şi pe care să-l pupi fără reţinere în semn de mulţumire pentru cele mai mici fleacuri, nu există compatibilitatea, la fel ca în dragoste. ” – exact asta incercam eu sa ii explic unei tipe. Uneori PUR si SIMPLU nu poti sa te (mai) atasezi de o persoana desi e blanda, buna… nu poti. Tine de compatibilitate intradevar!

    1. Înţeleg perfect, Addicted 🙂
      La fel şi eu am cunoscut oameni pe care mi i-aş fi dorit să-i numesc “prietenul cel mai bun” dar exista ceva între noi, nu ştiu ce, care mă tragea înapoi, care mă împiedica să mă ataşez de acel om.

  2. Bine punctat! Nota 10!
    Nu prea mai cred nici in prietenie… am avut cateva dezamagiri insa am avut si persoane pe care le am simtit din plin pe sufletul meu si care au tinut de prietenie, carora le pasa.
    Persoane afectuoase, pentru care simti din prima clipa afectiune si ca sunteti pe aceeasi “lungime de unda”.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.