Timpul

Se spune că timpul le vindecă pe toate sau că odată cu trecerea acestuia urmele pe care le lăsăm în spatele nostru se vor estompa, ajungând până în punctul în care nu vor mai fi decât o aminitire. Dar la urma urmei și amintirile sunt o dovadă a existenței noastre în viața cuiva. Odată cu trecerea timpului poţi începe să uiţi chipul unui om, să ştii că avea ochii căprui dar să nu-i mai poţi personaliza, să uiţi anumite momente dar să nu uiţi sentimentele care te leagă de acele momente. Cică și rănile sufletului și ale trupului se vindecă pe măsură ce timpul trece…

Uneori, însă timpul nu face decât să mărească dorurile şi suferinţa. E normal ca atunci când pleci dintr-un punct, cu cât te îndepărtezi mai mult de acesta, să-l vezi tot mai mic, până dispare. Chiar dacă nu mai ţii minte fețele tuturor oamenilor și nu mai poți vedea cu ochii minții toate detaliile, ştii că îţi lipsesc şi ţi-e dor de ei tot mai mult. Cu cât se îndepărtează mai mult de noi în timp, cu atât imaginea celor rămași în urmă se întipăreşte mai limpede în inima noastră. Acum timpul nu le vindecă pe toate şi nici nu le dă uitării, acum timpul măreşte dorul.

10 thoughts on “Timpul

  1. Sunt momente cand doar un miros, un loc, un gest iti aduc aminte de cineva drag, ramas undeva in treecutul tau si pe de care credeai ca ai uitat definitiv… poate nu-ti vei aduce aminte infatisarea, dar vei trai emotia clipelor trecute… mi se intampla adesea 🙂

  2. Ai zis-o foarte bine pe asta cu mirosul,cu gestul care ne amintesc de cineva. Și mie mi se întâmplă des ca un parfum sau un loc să-mi amintească de un om drag din trecut.

  3. Cred ca mai mult am incercat sa ma imbarbatez singura, sa-mi dau singura curaj spunandu-mi ca timpul le va rezolva pe toate. De fapt unele amintiri raman atat de vii incat nici timpul nici nimic altceva nu le poate sterge complet. Si ma trezesc amintindu-mi asa… din intamplare despre unele dintre ele si parca simt aceleasi trairi pe care le-am simtit si in momentele respective… Uneori timpul doar cicatrizeaza. 🙂
    Saptamana cu soare sa ai!

    1. Știu cum e să reziste unele amintiri în timp. Și trece multă vreme peste ele și parcă cu cât sunt mai îndepărtate de momentul actual, cu atât mai mult sunt mai vii.
      Chiar am nevoie de soare, mulțumesc pentru vorbele caldepe care ți le întorc 🙂

  4. Timpul nu face altceva decat sa micsoreze durata gandului. Cu trecerea timpului, nu mai petreci ore intregi pe zi gandindu-te la acele persoane, iti apar razlet in minte, ca niste flashback-uri, in anumite momente.
    Timpul ajuta, dar trebuie sa te vindeci singura.

  5. Daca e pe votatelea, eu votez pentru faptul ca, o data cu trecerea timpului, ajungi la loc de lumina si verdeata, unde nici suparare nu e, nici suspin. Care va sa zica, adios cicatrici si rani si alte alea.
    Daca nu e pe votatelea, nu face nimic.
    🙂

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this: