Toamna are muzica sa, liniștitoare pentru sufletele zbuciumate și încălzite de prea mult soare estival. Parcă și oamenii au intrat într-un ritual nerostit, în care vorbesc mai puțin și în șoaptă, de teamă să nu spulbere cu brutalitatea vorbelor începutul acestei magii. Un pui de pasăre vesel și neșiutor cântă de zor în plopul din fața feresterei. Încă nu a avut timp să învețe că viața lui scurtă de pasăre nu înseamnă numai zile lungi și calde de iulie. După o vară de amorțeală, a venit vremea copacilor să se răzvrătească sub cerul parcă mai albastru și mai rece de început de septembrie, e timpul lor să țină pe coroanele firave și îngălbenite de vreme, imensul cer.

Am să fac din fiecare început de septembrie o sărbătoare, am să aștept toamna așa cum aștept sărbătorile de iarnă. În loc de zăpadă vor fi alei pline de frunze foșnăitoare, în loc de Jingle Bells va fi Emoție de toamnă, să nu fie iz de portocale și cozonac ci de crizanteme și gutui. Sub imensul cer albastru e multă culoare și liniște. Sssst! Să nu spulberăm magia zilelor de toamnă….

11 thoughts on “Un alt post despre aceeași toamnă”

  1. Se vede ca ai avut parte de vreme frumoasa vara asta 🙂 Daca te ploua zilnic si ti-era dor de 22 de grade macar, toamna ar fi fost inceputul sfarsitului,adica te gandeai ca speranta ta de caldura si soare pe anul asta- si cel putin multe luni din anul urmator- a disparut. Eu sunt nascuta toamna,imi place- sau imi placea toamna- dar acum cand citesc despre toamna ma ia frigul :))

    1. Să înțeleg că tu ai avut parte de o vară mai mult toamnă 😀
      Oricum toamna, pentru tine are un farmec aparte dacă e primul anotimp pe care l-ai simțit.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

%d bloggers like this: