Cum rămâne după ce nu mai rămâne nimic

Întotdeauna am apreciat persoanele care pot ține legătura cu fostele iubiri, imediat după ce s-au despărțit. Când eram mai tânără mă amăgeam și eu cu ideea că pot continua o relație, chiar și de amiciție cu cel care odată mi-a fost mult mai mult decât atât. Atunci credeam că sunt și eu una din acele persoane, însă nu făceam decât să mă amăgesc sau mai bine zis să sper că așa cel care nu mai este iubitul meu va ști unde să mă găsească în caz de mă vrea înapoi. Mă întrebam:dacă dispar din viața lui și el vrea să ne împăcăm, el va ști unde să mă caute? Așa că preferam să fiu în preajma lui, fie și numai pentru acest motiv.

În trecutul meu, când el nu m-a mai iubit și a pus punct înainte ca eu să termin relația, mi-aș fi dorit să am puterea să-i spun că nu-l mai vreau prezent în viața mea pentru o bună bucată de vreme, însă mi-a fost atât de teamă de suferință încât am preferat să mă amăgesc cu prezențele lui fantomatice. Am făcut-o pentru a menține în viață speranța că odată cu prezența lui fantomatică se va întoarce și cel real. Însă mi-aș fi dorit să-i spun:

“Nu te urăsc, rămânem prieteni, dar nu acum. Nu mă suna să mă întrebi de sănătate, pentru că nici eu nu te voi căuta pe tine, chiar dacă degetele îmi ard de nerăbdare să apeleze numărul tău. Nu trece “accidental” prin locurile pe care știi că le frecventez pentru că nici eu nu voi frecventa barurile unde obișnuiești tu să bei cu băieții.

Nu mă ține ca pe o iubită de rezervă, dar mai ales nu spera că vreodată am să mă întorc la tine pentru că eu nu voi mai visa niciodată la tine ca la un bărbat.Într-o zi vom redeveni prieteni, așa cum am fost la început. În acea zi, fiecare va avea pe altcineva. Dar nu acum pentru că în acest moment nici tu, nici eu nu avem pe altcineva și suntem vulnerabili (mai ales eu) în fața celuilalt.”

Acum nu mai sunt așa. Poate pentru că iubesc mai mult și nu aș putea să rămân prietenă cu cel care odată mi-a fost mult mai mult decât atât. Acum, după o despărțire mi-ar trebuie timp să-mi ling rănile, în vizuina mea, departe de cel care m-a rănit. Acum nu aș mai putea să mă amăgesc cu gândul că dacă rămânem prieteni ar fi mai multe șanse să se întoarcă la mine decât dacă aș dispărea complet din viața lui. Că o mai fi iubire, că nu o mai fi, prezența în viața mea a celui pe care l-am iubit nu ar face decât să-mi dea speranțe deșarte ori să-mi răscolească sufletul.  Pentru a-l vedea ca pe o rază de lumină pe cel care odată a fost soarele sufletului meu, trebuie să aștept ca furtuna din suflet să se potolească, iar asta cere timp.

sursa foto

watch?v=TGwZ7MNtBFU

18 thoughts on “Cum rămâne după ce nu mai rămâne nimic

  1. la momentul actual,eu incerc sa salvez asa ceva.
    doare inca rau si nu prea merge sa accept prietenia care a ramas,insa departarea dintre noi si faptul ca a insemnat ceva bun in viata mea,ma face sa incerc asta.
    nu stiu insa si daca voi reusi pana la final,deocamdata ,dupa 7 luni,inca vorbim si ne intrebam de ,,bine”.

    1. Înțeleg ce simți pentru că așa sunt și eu, numai că mie nu mi-ar cădea prea bine ca el să fie cu alta, să-i meargă minunat și eu să mă prefac că sunt amica lui, că totul e bine. Asta în cazul în care încă l-aș mai iubi.

  2. Pastrez legatura cu persoane care au facut parte din viata mea. Dupa terminarea unei relatii, pastrez legatura de prietenie, dar n-as putea s-o ma iau de la capat cu aceeasi persoana… nu mai putem fi ceea ce eram inainte, pentru ca odata ce am pus punct, inseamna ca nu mai puteam duce relatia in forma aia… in schimb relatia de prietenie e mult mai placuta, suntem mult mai deschisi pentru ca nu mai exista sentimentul de a pierde pe celalalt.
    Imi place Gwen Stefani, e una dintre femeile pe care o admir 🙂

    1. Să știi că și eu cred că o relație de prietenie e mult mai deschisă decât o relație de iubire. Am foști iubiți cu care acum aș putea glumi sau vorbi mult mai lejer decât ca atunci când eram lovers.

      1. Ce prostii vorbesc! De fapt “foști iubiți” e “fost iubit”, restul sunt așa…copilării:D

  3. Nu am avut prea multe relatii inainte de casatorie. Dar, din urma lor, au ramas prietenii. Prietenii pe bune.
    Totusi, am realizat, abia atunci cand l-am cunoscut pe George, ca inainte fusese doar un… preludiu. Iubire, dar nu IUBIRE.
    Daca ar fi acum sa ne despartim, ca niste oameni normali ce pretindem a fi, ar trebui sa ramanem prieteni. Acum, in cazul nostru, nu mai este vorba doar despre noi doi, ci si despre un copil. Un copil care are nevoie de ambii parinti, chiar daca acestia nu s-ar mai intelege ca familie. Acum vorbesc in teorie si-mi dau peste gura. Dar, asa ar fi normal sa fie, daca, Doamne fereste, s-ar produce o ruptura.

    1. Anda, de când îți urmăresc blogul 🙂
      Nu cred că în cazul vostru poate fi vorba de un divorț și da, în cazul în care la mijloc este cel puțin un copil, mi se pare normal ca părinții să rămână prieteni pentru binele copilului.

      1. Multumesc! Si eu te urmaresc de ceva timp, preluata din blogroll-urile altora. Acum mi-am luat masuri, ca sa fiu mai constanta si mai putin lenesa la comentarii 🙂

        Cu intarziere, iti urez si LA MULTI ANI! Sa fii sanatoasa si fericita! :*

        1. Mulțumesc pentru urări! :* Consider că niciodată nu este prea târziu pentru astfel de lucruri 🙂

    1. Scorpio, nu-l schimba ea, am impresia ca e in functie de browser sau de windows… am observat si eu asta, cand mai intru de la munca sau sambata-duminica de la niste cursuri 🙂

    2. Nu l-am schimbat 🙂
      BlueRiver cred că are dreptate, depinde de unde intri. De exemplu de pe Chrome se vede un pic diferit decât de pe Explorer sau de la un laptop ori de la un desktop. Sper că e ok acum pentru că nu vreau să ai probleme cu cititul 🙂

  4. Cati dintre noi reusesc asta? Si cu ce costuri? (sentimental vorbind)…suntem oameni si asta ne distruge si ne cladeste in fiecare zi

    1. Hmmm…nu am idee de la ce ar putea fi:(
      Dacă mai primesc sesizări de genu’, schimb mărimea fontului. Încearcă să ții apăsat în același timp ctrl și – (minus) ca să se mai micșoreze scrisul.

    2. Si eu am chrome si se vede un scris frumos, la scoala avem Opera, iar unde fac cursurile de TIC, avem explorer si se vede scrisul mare si alt format 🙂

  5. Eu nu cred ca voi putea vreodata sa fiu prietena cu un fost iubit. Majoritatea relatiilor se incheie din vina primara a uneia din parti – daca eu am gresit, partenerul nu va mai dori nici amic sa fie cu mine, daca el a gresit, nu as mai dori sa-l vad in fata ochilor.
    Si chiar daca s-ar trece peste diferente, daca eu continui sa ma intalnesc cu el, sa vorbesc, sa ne povestim…cum as putea sa-l uit? Cum as putea sa incep o noua relatie? Ar intelege noul partener amicitia mea cu fostul?

Leave a Reply to Kane Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this: