Se făcea că în visul meu apărea visul alteia. Stăteam pe scările Spitalului de arși din București (pe care nu l-am văzut niciodată și despre care nici nu știu dacă are scări) iar la stânga mea, o mamă la vreo 40 de ani și o copilă bălaie de vreo 7 …
Deja e vremea de “Septembire, luni”? M-am surprins la un apus de soare că nu mai știam de trăiesc o vară sau o toamnă. Mi se mai întâmplă uneori, fie și pentru câteva secunde, să mă pierd între două lumi, să nu mai știu de e trecut sau prezent, dacă …
Îmi amintesc toate melodiile care erau la radio în vara acelui an, că doar le-am ascultat timp de 900 km. Îmi amintesc mirosul pielii scaunelor și cum am aranjat cu grijă gențile în portbagaj, de grijă să nu stric ceva. De atunci am mai ascultat mii de kilometri de radio, …
Eu nu-mi fac liste cu rezoluții pentru că nu cred în ele. Simt o îngrădire din partea lor. Așa că listele nu sunt pentru mine, nici cele de cumpărături, de lectură ori de cheltuieli. Sunt atâtea lucruri netrăite și nedescoperite încât nu-mi permit să mă opresc prea mult asupra unei …
Iubesc iernile cu cerul greu de zăpada, sprijinit amenințător pe coroanele mute ale copacilor. Îmi plac iernile cu șuierat de viscol la fereastră și scârțâit de zăpadă sub talpă. Dar cel mai mult aștept nopțile albe, în care eu îmi încălzesc genunchii între picioarele tale și inima lipită de pieptul …
