4 comments

Eu nu cred în reclama lor

3
May

Nu înțeleg un lucru: cum poate cineva lăuda un produs, când este evident că acel produs nu este nici pe departe ceea ce se pretinde a fi. Să fiu mai exactă, vorbesc de iaurturile Danone. Am văzut multe bloguri care susțin campania “Obiceiuri sănătoase”. Aici nu am nimic de comentat, bravo pentru Danone că încurajează un stil de viață sănătos. Bravo blogurilor care susțin asta!

Problema mea e legată de asocierea produselor Danone, iaurturi în special, cu obiceiurile sănătoase. Eu nu știu cât de natural și sănătos este iaurtul cu lapte praf, amidon si zahăr în el, pentru că toate iaurturile Danone pe care le-am văzut, conțin lapte praf, iar cele cu fructe- zahăr și amidon. Da, știu, toate iaurturile cu fructe conțin zahăr, dar eu spun că acestea nu sunt sănătoase, așa cum pretinde Danone că ar fi. La fel de nesănătos și dulce este și mult lăudatul Activia Mic Dejun. Nu cred că te ajută prea mult să consumi zilnic un astfel de produs sau un iaurt cu chec ori tartă de lămâie în el. Și să nu mă ia pe mine cu îmbunătățirea tranzitului intestinal,  cu Bifidus și alte bălării pe care Danone le prezintă ca și cum iaurturile lor ar fi singurele de pe piață care au aceste efecte.

Toate iaurturile naturale și sănătoase ajută la digestie, cât despre bacteria Bifidus, și aceasta se găsește în multe iaurturi. De exemplu, este o firmă de la munte (Prodlacta- Brașov), fără reclamă la televizor, care produce iaurturi cu probiotice, mult mai sănătoase și mult mai naturale decât Danone. Bineînțeles, mult mai ieftine.

Scopul reclamelor este să ambaleze frumos un rahat pe care să ni-l vândă nouă. Aici nu mă refer doar la Danone ci la multe produse prezentate ca fiind miraculoase, gen baza pentru mâncare 100% naturală,  cereale care te ajută să slăbești, când în colo ele conțin zahăr ori sucurile de fructe fără fructe. Cert este că există variante mult mai ieftine și sănătoase pentru orice produs prezentat la televizor.

Astăzi am scris despre iaurturile Danone a căror variantă mai bună ar fi produsele lactate de la Prodlacta, Muler sau iaurturile Panda. În articolul viitor am să scriu despre cremele de față și alternativa lor mai ieftină și naturală.

sursa foto

Tags: , , , , Category Eu asta cred... |

5 comments

Lupul îți schimbă doar părul…

30
Apr

Nu cred  că oamenii se pot schimba major în perioade scurte de timp, așa cum nu cred nici în promisiunile făcute în momente de constrângere. Cei care se jură  că nu mai pun gura pe alcool ori cei care promit să șteargă cuvântul gelozie din inimă și vocabular în clipa în care jumătatea lor e pe picior de plecare, nu trebuie crezuți nici în ruptul capului!

Cel care și-a obișnuit soția timp de 20 de ani cu pumnul, cea care face crize de gelozie mai des decât zâmbește ori cei obișnuiți să înșele nu vor renunța nici gând la obiceiurile lor, mai ales atunci când sunt puși în situații limită. Și nu doar ei, vorbesc în general de toți oamenii care la un moment dat au fost nevoiți să apeleze la toate vorbele și mijloacele pentru a-și păstra jumătatea, familia ori pe altcineva aproape, așa cum au fost obișnuiți.

Și atunci face orice pentru a nu fi părăsit. Parcă se dă de trei ori peste cap, și peste noapte devine cel mai blând, cel mai fidel, cel mai atent și afectuos om din lume. Îți aduce flori, duce gunoiul, îți prepară zilnic mâncarea preferată, îți dă dezlegare să ieși cu băieții în oraș sau alte gesturi normale, dar care ție ți se par extraordinare pentru că nu ai avut parte de așa tratament în trecut. Și aproape că-ți vine să te minunezi, dar încă nu ai curaj să recunoști cu voce tare că s-a schimbat, de teamă să nu se spulbere mirajul.

Iar ei, acei oameni perfizi, din clipa în care se văd cu sacii în căruță uită de promisiuni și o iau de la capăt. Ce-i drept, moderat la început, că doar cărbunii încă mai fumegă iar metehnele lor sunt ca niște spini sub piele care lasă răni greu de vindecat. Și luptă sincer, atunci își pun toată voința la lucru și pentru o perioadă scurtă de timp reușesc să creeze falsa impresie că, în sfârșit s-au schimbat. Pentru efortul acesta trebuie apreciați. Doar pentru atât! Nu-ți dau răgaz să te obișnuiești cu noua lor față că în curând revin la identitatea de dinainte. Este aproape imposibil pentru cineva să se schimbe peste noapte, forțat fiind și nu din dorința sa. Eu nu am întâlnit un astfel de om care azi să fie altul decât cel de ieri…

sursa foto

Tags: , , , , Category Eu asta cred... |

8 comments

Relaţii speciale

31
Mar

Cu unii oameni stabileşti o legatură care ţine mai mult de al şaselea simţ. Ca şi în dragoste, trebuie să fii compatibil cu cei pe care ţi-i doreşti de prieteni. Oricât de mult ai vrea să te apropii de cineva, să-l placi, pur si simplu nu poţi. Chiar dacă nu a greşit cu nimic, ba din contra, e un om bun, nu poţi face să dispară bariera invizibilă care nu-l lasă să se apropie de sufletul tău…Oricât ţi-ai dori să te apropii sufleteşte de acel om, să-l laşi să-ţi cunoască toate tainele, pe care să-l îmbrăţişezi cu toată fiinţa şi pe care să-l pupi fără reţinere în semn de mulţumire pentru cele mai mici fleacuri, nu există compatibilitatea, la fel ca în dragoste.

Ce noroc că există o lege nescrisă care echilibrează fiecare acţiune, astfel golul din viaţa noastră pe care nu-l pot ocupa anumite persoane, este umplut de altele. Poate nu sunt cei mai frumoşi oameni, nu sunt bogaţi şi fac multe greşeli, la fel ca noi, dar ne place de ei. Ăia ajung să devină prietenii cei mai buni.

Din fericire, cu ei nu trebuie să ne străduim prea mult pentru a le găsi un teritoriu pe harta inimii noastre. Pur şi simplu stabilim cu acei oameni, de la prima întâlnire, o legătură dincolo de cuvinte şi gesturi. Ajunge să ne placa de ei, să nu ştim de unde anume vine acest soi de simpatie. Dacă ar exista acest sentiment, s-ar numi prietenie la prima vedere. Şi numai gândul la ei ne încălzeşte sufletul, pe ei îi îmbrăţişăm fără să păstrăm o oarecare distanţă şi în prezenţa cărora nu ne este jenă să ne arătăm unghiile cu oja sărită ori să ne îmbrăcăm în pantaloni scurţi deşi picioarele nu au mai fost epilate de două săptămâni. Sunt acei oameni deveniţi atât de intimi încât legăturile de sânge pălesc în faţa unor astfel de relaţii. Devin membri ai familiei, care nu au nevoie de invitaţii la masă şi nici de permisiunea noastră pentru a merge pe balcon să fumeze o ţigară.

Cu unii oameni avem norocul să creăm doar legăminte sufleteşti, fără a avea în comun nici măcar o celulă. Astfel de oameni sunt mai importanţi decât anumite rude, deoarece legăturile dintre suflete sunt mai puternice decât cele de sânge. Devin mai importanţi decât mătuşa aia care ne vizitează doar de Crăciun ori decât tatăl care ne-a abandonat şi ne trimite o felicitare doar de ziua noastră. Pe acei prieteni îi iubim şi preţuim necondiţionat, la fel de mult cum ne iubim mama, tata ori fraţii, chiar şi în lipsa unei legături familiale fizice.

Tags: , , , , Category Eu asta cred... |

9 comments

Prea mult nou, prea multă iubire

27
Mar

“Dacă trebuie sa ma înseli, măcar fă-o cu una mai frumoasă decât mine!

Refuzam târgul. Nu o văd nici frumoasă, nici urâtă ci mereu aceeași, iar această constantă mă mâhnește.

Chiar dacă toate femeile din lume ar fi niște urâțenii, așa cum dorești tu, tot le-aș face curte din simpla plăcere de schimbare, de a gusta din alte trupuri. Adevarata frumusețe este o plăcere a numărului, ea rezidă în diversitatea carnațiilor, în mulțimea chipurilor; cele mai frumoase femei sunt cele pe care încă nu le cunoști.” (Luni de fiere- Pascal Bruckner)

Unii înșală nu pentru că nu ar mai iubi ci din nevoia de inedit. Arde în ei dorința (mai aprig decât iubirea) să spargă monotonia, căutând acel nou în brațele primului chip străin, în șoaptele de ispită ale primului amant dispus să ofere puțină atenție și puțină tandrețe. Acei infideli iubesc cu remușcări și cu mustrări de conștiință și mai întotdeauna își regăsesc sentimentele de iubire pentru cel înșelat abia când noul devine trecut. Se simt, pe bună dreptate, vinovați de clipele de amor clandestin, iar fericirea gustată pe ascuns cade pe ei ca o haină mult prea grea. Chiar și așa, tot fericire rămâne. Unele cupluri supraviețuiesc victorios escapadelor, ba chiar se revigorează, asemenea plantelor în luna august, aduse la viață de ploi  torenţiale.

Altele mor prematur sau îmbătrânite de prea multă monotonie și infidelitate. Se închid cu gust amar capitole de iubire, nu cu finaluri fericite ci cu  puncte de suspensie care nu fac referire la o continuare a poveștii într-un oarecare viitor, ci la la un oarecare viitor ucis prematur. Dar cele mai multe cupluri căzute în păcatul infidelității se rup zgomots, cu regrete și țipete: ” n-a însemnat nimic! A fost doar o aventură. Eu pe tine te iubesc, nu mă părăsi!”

Așa sunt unii, chiar iubesc, iubesc prea mult în infidelitatea lor. Iubesc ideea de nou și nicidecum persoana care concretizează această idee. Dar ce te faci când noul devine vechi?Abia atunci realizează şi ei că, la urma urmei toate devin trecut…

                                  

Tags: , , , Category Gânduri expuse |

7 comments

Bloguri-cărţi

17
Mar

Sunt cărţi pe care le citesc cu sufletul la gură, care mi se lipesc de mână şi mai apoi de suflet, mai ceva ca timbrul de plic. Există cărţi pe care le citesc în cadă, în autobuz, când mă spăl pe dinţi, când am şi nu am câteva clipe libere. Sunt bloguri pe care le citesc asemenea cărţilor. Mi-e imposibil ca pe acele bloguri-cărţi să văd doar posturi. Toate acele istorisiri, banale la urma urmei, sunt mai mult decât atat. Devin poveşti de viaţă, scrise atât de bine încât uneori am impresia că literatura nu-i ficţiune, că iubirea ca în basme este tot atât de reală precum femeile puternice asemenea Mirandei Priestly ( “The Devil Wears Prada”).

Ştiţi care e avantajul blogurilor- cărţi, cum le spun eu? Promit sa ţină mult, nu trebuie sa ajung la finalul cărţii şi să văd ca aceasta se termină la pagina 300. Poveştile de pe bloguri se scriu live, în fiecare zi şi oricât de curioasă aş fi, nu pot să trag cu ochiul la ultimul capitol, să văd finalul. Trebuie să aştept iar în cel mai bun caz nu pot decât să anticipez continuarea poveştii de viaţă. În niciun caz sfârşitul!

Şi sunt atât de bine scrise capitolele blogurilor-cărţi, incât uneori strâmb din nas când mă apuc să citesc o carte ce nu se ridică la nivelul aşteptărilor. Nu doar o dată am avut impresia că Grapefruits, Copila Blonda, Hapi ori Prinţesa urbană scriu incontestabil mai bine decat mulţi autori de romane. Şi sunt multe astfel de bloguri-cărţi, multe cu autori necunoscuţi, care nu sunt în liste, care nici măcar nu au un domeniu propriu iar numărul vizitatorilor e din două cifre.

Unele bloguri sunt asemenea acelor cărţi pe care le citesc cu sufletul la gură. Revin zilnic pe ele, flămândă de lectură bună şi lecţii de viaţă.

sursa foto

 

Tags: , , , , , Category De lângă mine |

10 comments

O intrebare

17
Mar

Am o problema careia nu-i gasesc rezolvarea: cand vreau sa postez un comentariu pe un blog “.wordpress.com” imi apare un mesaj ( “That email address is associated with an existing WordPress.com account, please log in to use it.”) iar comentariu, bineinteles nu este postat.

Am observat ca daca schimb adresa de email, totul e ok, mai putin avatarul- care nu mai apare. Eroarea asta vad ca apare numai pe “.wordpress.com”….

Aveti idee ce se intampla? O fi  de la mine, o fi de la wordpress….?

Tags: , , Category Uncategorized |

9 comments

Fii tu, de dragul tău

4
Mar

Multă vreme mi-am trăit viața după bunul plac al altora, de parcă ar fi fost a lor. “Dar nu-mi place rochia asta, mai bine cumpăr-o pe cealaltă, nu cred că ar trebui să mai fii prietenă cu x, uite ce mi-a făcut mie”-  de parcă pe mine m-ar fi afectat prezența lui x-ulescu. “Cititul e pierdere de timp, mai bine ai face ceva util. Mai bine așa decât cum zici/faci tu, mai bine…” Mai bine pentru cine? Pentru mine?

Să te răzvrătești împotriva dorințelor lor înseamnă curaj sau egoism? Poate omul ăla îți vrea binele. Poate că rochia aia chiar nu te avantajează sau chiar nu e sănătos să mai mânânci și a doua felie de pizza? Dar dacă mie îmi place rochia respectivă și să mănânc o pizza întreagă? Când un om te critică și te condiționează constant, nu mai poate fi vorba de intenții bune, ci de egoism. Înseamnă că trebuie să-ți schimbi obiceiurile, garderoba, prietenii, hobby-urile, nu pentru că acestea ți-ar dăuna ori nu ar fi potrivite pentru tine ci pentru că nu sunt pe gustul celui care te critică. Trebuie să fii așa cum își dorește respectivul, nu cum îți place ție. Înțeleg, ții la colesterolul meu și-mi sugerezi finuț să nu mai mânânc cartofi prăjiți, dar încep să-mi pun întrebări când aceste sugestii devin mai dese decât salutul, mai ales că pot și eu distinge binele de rău.

Sunt un om care se ferește de toate formele întunericului, deci folosesc cu moderație culoarea neagră sau pe cele închise. Îmi plac florile, veselia și lumina. M-am străduit o vreme să fiu altfel, așa cum mi-au sugerat alții că ar fi mai bine, să-mi cumpăr bluze gri ori rochii monocrome. Am căutat pentru blog o temă simplă, lipsită de culoare. Le-am găsit pe toate, parcă e mai ușor să găsești lucrurile ce nu te reprezintă decât pe cele care ți se potrivesc.

Am înțeles că nu trebuie să te sacrifici pentru alții dacă pe tine acest sacrificiu nu te face fericit deloc. Așa că mi-am cumpărat rochiile cele mai înflorate și colorate și mi-am căutat pentru blog o temă veselă. Asta nu înseamnă că sunt imatură ori neserioasă, că nu pot lua decizii ori că sunt o naivă care vede numai inimioare și fluturași. Fără îndoială că așa sunt văzută de cei care se cred mult prea serioși, care nu pierd timpul citind romane și care nu poartă bluze roșii pentru că numai homosexualii și curvele poartă roșu.

Așa că aveți curajul să fiți cum vă place, să purtați ce vă place și să acționați cum vă taie capul- dacă toate astea vă aduc fericirea. Nu vă gândiți că vă va părăsi dacă nu vă vopsiți părul blond ori că vă veți pierde prietenii dacă nu vă place să ieșiți în club. Lăsați-i pe ei să vă piardă decât să vă pierdeți voi pe voi înșivă!

sursa foto

Tags: , , , , Category Eu asta cred... |